Copil abandonat la casa de copii în România, devenit medic în Italia, tatăl a stat în genunchi când l-a văzut

Povestea de succes a doi fraţi abandonaţi la vârstele de 8, respectiv, 6 ani, în judeţul Călăraşieste cea mai bună pledoarie pentru adopţia internaţională şi pentru adopţie, în general. Alex şi fratele său mai mic au fost abandonaţi de o familie săracă, din judeţul Călăraşi, în care nu ar fi avut nicio şansă să îşi construiască o carieră.

Cu 18 ani în urmă, însă, norocul le-a surâs celor doi micuţi, care au fost adoptaţi de o familie din Italia, prin intermediul Asociaţiei Catharsis Braşov.

„M-am dus la Călăraşi, l-am găsit pe tată cu a cincea nevastă, fericit, se uita la cer, a stat în genunchi pentru că nu-şi văzuse copilul de 18 ani, de când avea 8 ani şi a fost dat în adopţie. Am zis să o vedem pe mamă, dar pe mamă nu am găsit-o”, a povestit pentru bzb.ro, Azota Popescu.

Alex a absolvit medicina, iar fratele său este student la drept. Dacă fratele mai mic spune că nu este interesat de origini, Alex a avut curiozitatea să-şi cunoască familia naturală. Părinţii săi italieni au luat legătura cu Azota Popescu, care i-a ajutat să îl găsească pe tatăl tânărului.

În aceste zile, Alex, tatăl său şi doi prieteni au fost la Călăraşi, unde i-au cunoscut pe tatăl tânărului medic şi pe câţiva dintre fraţii acestuia.

„Îmi amintesc de când eram mic că eram în orfelinat şi era foarte urât. Am avut norocul să fim adoptaţi de o familie şi viaţa ni s-a schimbat. Eu aveam 8 ani şi îmi amintesc mai bine decât fratele meu, care e cu doi ani mai mic şi poate de aceea el a zis că nu este interesat în acest moment să vină în România”, a povestit Alex.

„Tot ce pot să vă spun este că acele voci care spuneau că sunt luaţi copiii şi duşi pentru donare de organe nu aveau dreptate. Era o şansă unică şi Azota nu lua copii de pe stradă ca să-i vândă şi cea mai bună dovadă este că eu sunt aici şi, după 18 ani, m-am întors”, a mai spus Alex.

În Italia, aşa cum se întâmplă în toate ţările, chiar şi în România, autorităţile supraveghează timp de doi ani ce se întâmplă cu copiii adoptaţi. În această situaţie, toate acuzaţiile de trafic de organe sau altele asemenea care au fost vehiculate în ţara noastră sunt doar nişte poveşti.

În România, copiii romi sau cu dizabilităţi nu prea sunt doriţi de familii adoptatoare, însă, de cele mai multe ori, adopţia internaţională s-a dovedit un adevărat succes în aceste cazuri, fapt pe care Alex vrea să îl transmită încă o dată autorităţilor din ţara noastră.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *